Să recunoaștem ca problemele de sănătate sunt din ce în ce mai frecvente tocmai de aceea dorinţa noastră a tuturor este de a intra într-o stare de bine și asta se poate realiza în mare parte în zona de tratmente balneoclimaterice.
Este important să ţinem cont de părerea specialiștilor din Organizaţia Patronală a Turismului Balnear, de vocea dlui Președinte Nicolae Radulescu și a Dnei Vicepreședinte European Spas Association Iuliana Tasie.
Actuala criză medicală a stabilit în mod clar rolul important pe care îl are balneologia ca și protecție preventivă și pe termen lung a sistemului imunitar al populației, cu influență majoră în salvarea de vieți și reducerea riscului de colaps economic în viitoare pandemii.
Studiul realizat asupra turismului de sănătate de către Parlamentul European (2017) și raportul pe turism balnear realizat de UNWTO&ETC în 2018 arată că mărirea cotei de piață a turismului de sănătate poate reduce sezonalitatea, poate îmbunătăți sustenabilitatea și calitatea muncii, și cel mai important poate reduce costurile sănătății publice prin prevenție și scăderea consumului de produse farmaceutice.
Turismul de sănătate poate fi conectat și descris ca un turism verde, din punt de vedere ecologic, sustenabilitate înseamnând reducerea deteriorării mediului (flora, fauna, apă, pământ) și aducerea de plus valoare mediului prin protejare și conservare. Stațiunile balneare, adevărate “oaze de sănătate”, sunt situate în marea lor majoritate în parcuri naturale sau în proximitatea ariilor naturale protejate.
În acest context, turismul de sănătate are următoarele propuneri în PNRR:
-Investiții într-un studiu complex asupra turismului de sănătate din România care să se bazeze pe date exacte și să includă și sectorul privat, tuturor studiilor realizate la acest moment le lipsesc date statistice de baza și nu țin cont de necesitățile sectorului privat. Datele statistice sunt cele care asigura succesul în era digitală, dar implică efort atât din partea publică cât și din cea privată. Domeniul sănătății are date statistice care le sunt realizate la nivel de fiecare operator de servicii. Compararea și conjugarea acestor date ar furniza informaţii importante în marketing și ar stimula competitivitatea și calitatea serviciilor în oferta turistică balneară. Ar permite o reprezentare mai bună a telemedicinii și ar îmbunătăți experiență pacienților în tratarea diverselor afecțiuni.
-Investiții în promovarea și finanțarea remediilor naturale bazate pe ape minerale și alte resurse naturale care să devină accesibile către câți mai mulți cetățeni și vizitatori prin reducerea costurilor în sistemul social de sănătate publică, multe stabilimente ce oferă acces direct vizitatorilor se află în diferite stadii de degradare și nefolosinţă, afectând imaginea stațiunilor balneare dar și cultura și istoria lor deoarece aceste clădiri au o vechime și de peste 100 de ani, fiind adevărate bijuterii ale moștenirii culturale din epoca ante și interbelică.
-Prioritizarea suportului statului pentru locațiile turistice care își asumă folosirea unor ingrediente locale și au introdus abordări sănătoase în politicile lor de asigurare a produselor alimentare și de furnizare a serviciilor de masă, ținând cont că mâncarea tradițională locală este parte a culturii zonei și reprezintă astfel un model de turism sustenabil.
-Acordarea unei importanţe majore în alocarea fondurilor pentru îmbunătățirea accesului între stațiunile balneare și orașele mari ale țării prin sistemul de transport public.
-Elaborarea unor echipamente și softuri care să conecteze rețeua de sănătate publică cu cea a activității medicale din stațiunile balneare pentru a se putea evidenția efectul pozitiv asupra sănătății prin tratament în spa-urile medicale prin tehnologie smart. Acest lucru va reprezenta un instrument important în detectarea timpurie a bolilor cronice și implicare rapidă în tratarea lor, contribuind la prelungirea vieții. – Comisia Medicală – Ministerul Sănătății (PNRR).
-Finanțarea studiilor privind tratamentul prin resurse naturale, ținând cont că activitatea balneară poate reduce cheltuielile de sănătate publică prin prevenție și ar îmbunătăți sustenabilitatea și productivitatea în România. De asemenea este o modalitate de a combate sezonalitatea, fiind o motivație de călătorie și în perioadele de extrasezon. Sectorul turismului de sănătate s-a dovedit a fi cel cu cea mai rapidă creștere la nivel mondial cu cca 15-20% în fiecare an, influențând pozitiv condițiile demografice, sociale și culturale în special în țările europene cu resurse naturale. România are un potențial natural deosebit pentru tratament balnear al diferitelor boli, strâns legat de resursele disponibile. Subsolul său conține 1/3 din apele naturale ale Europei și multe alte resurse minerale unice cum este nămolul sapropelic din Lacul Techighiol sau mofetele terapeutice.
Climatul României este adecvat tratamentelor terapeutice, respectiv zone cu climat tonic, sedativ, marine și bio-sărat. La acest moment există 160 de stațiuni balneare și locuri cu resurse naturale pentru cure și din acest număr 34 de stațiuni sunt considerate cu potențial pentru piață turistică locală și europeană. Se cunoaște faptul că turismul balnear este corelat la PIB-ul fiecărei țări prin influența pe care o are asupra reducerii șomajului, dezvoltarea abilităților angajaților, asupa politicii de acordare de vize, în infrastructură și în promovarea și imaginea unei țări. De asemenea, turismul balear este răspunsul la reducerea sezonalității și la creșterea turismului în general în Europa.
-Implicare directă în prezentarea și promovarea tematică a “sănătății” în brandul de țară. Sănătatea este un “megatrend” și de acea devine un factor emoțional și important în viața și societatea modernă. În concordanță cu obiectivul strategic al Comisiei Europene de Turism, respectiv “change the segmentation”, abordarea de marketing este următoarea: întâi pasiune și apoi destinație. Stațiunile balneare au fost întotdeauna un obiectiv interesant de vizitat, datorită importanței lor în societate, istorie, cultură, sănătate și turism. În și după pandemie oamenii doresc să redescopere zonele care le oferă stare de bine, recuperare, îmbunătățirea sistemului imunitar, zone aflate atât în țară cât și în străinătate.
Turismul balnear oferă prin resursele naturale pe care le folosește îmbunătățirea rapidă și eficientă a sănătății dar și opțiuni de prevenție a bolilor cronice. România are o tradiție îndelungată în dezvoltarea balneologiei ca știință. În 1924 a fost înființat Institutul de Balneologie, al doilea din Europa, după cel francez. Acest institut există și în prezent și are cei mai buni specialiști în recuperarea balneofizioterapeutică.
-Realizarea unei strategii de marketing unice care să sprijine brandul turismului românesc de sănătate. România a dezvoltat prin investiții private produse medicale, de wellness și sănătate de mare calitate, dar inițiativele individuale și fragmentate fac dificilă susținerea lor la nivel național și internațional. Este o nevoie puternică de sincronizare a tututor activităților de marketing pentru prezentarea produsului turismului de sănătate din România.
-Sprijinirea integrării operatorilor care comercializează pachete de sănătate prin realizarea unor programe de training pentru “agenți de turism specializați în turismul de sănătate și de wellness”, ceea ce ar permite o îmbunătățire a imaginii produsului de sănătate pe canalele tradiționale de vânzare.
-Investiții în promovarea Directivei EU privind asistența medicală transfrontalieră pentru creșterea turismul de sănătate extern. Directiva promovează drepturile cetățenilor europeni la a accesa tratament medical în orice țară europeană și de decontare a acestora din țările de unde provin. Principalele prevederi ale Directivei:
•creează un cadru pentru ca statele să comunice în ce privește reglementarea națională în domeniul certificării și acreditării furnizorilor de servicii medicale, ca pacienții să fie informați prin Național Contact Points asupra serviciilor medicale disponibile, drepturilor și obligațiilor pacienților în alte țări.
•dă posibilitatea creării de mecanisme și acorduri transfrontaliere pentru tratamente și cercetare/inovare medicală între state și limitează posibilitatea unui stat de a restrânge mobilitatea medicală transfrontalieră.
Din păcate nu există o clarificare a certificării centrelor balneare din România și a recunoașterii aceste certificări oferite de Ministerul Sănătății la nivel european ceea ce a făcut aproape inoperabilă această decontare în România. Este necesară corelarea acreditării naționale în domeniul balnear cu cea existentă la nivel european în privința criteriilor de securitate, igienă și infrastructură în ceea ce privește certificarea centrelor medicale românești.
-Promovarea parteneriatului public-privat ca un model pentru dezvoltarea turismului de sănătate în România, ceea ce ar genera oportunități de finanțare și sinergii de promovare în toată țară. În Strategia de dezvoltare a turismul balnear realizată la nivel guvernamental în 2019 se menționează realizarea unui OMD național pe turismul balnear și de asemenea realizarea unui cluster național în același domeniu. Dar fără o finanțare adecvată aceste activități nu vor deveni realitate așa cum s-a întâmplat în ultimii 10 ani, deși au existat 2 variante de Master plan în domeniul balnear. Schimbările politice rapide la nivel de guvern nu au permis implementarea acestor obiective de dezvoltare a turismului banear, este nevoie de existența unor forme instituționalizate care să nu fie afectate de schimbările de culoare politică, permițând astfel finalizarea proiectelor imperios necesare în acest domeniu dar care presupun un termen mediu și lung.
-Adaptarea sistemului actual de educație în sănătate la cerințele de lipsuri în rândul forței de muncă specializate, prin realizare de programe de stimulare a tinerilor medici de a se specializa în domeniul balnear (țînând cont de faptul că acest tip de tratament se face în zone mai retrase și mai izolate de viață socială activă) sau/și prin programe de inițiere a medicilor de familie în promovarea tratamentului preventiv în stațiunile balneare versus tratamente cu produse farmaceutice. (Comisia Medicală – Ministerul Sănătății)
Luând în considerare potenţialul balnear deosebit şi factorii naturali terapeutici valoroşi (izvoare minerale, nămol, gaze) existenţi pe întreg teritoriul ţării, care oferă o diversitate de posibilităţi de tratament (cardiovascular, reumatic, digestiv, ginecologic şi recuperator) împreună cu funcţia profilactică de prevenire a îmbolnăvirii, se poate concluziona că turismul românesc de sănătate are posibilităţi mari de dezvoltare.
România este membră a European Spas Association (ESPA) din 2007, iar actualmente deține vicepresedinţia acesteia prin dna Iuliana Tasie – vicepreședinte OPTBR. În cadrul asociației, România este respectată pentru următoarele atuuri:
1. potențialul natural de excepție (ape minerale, ape termale, gaz mofetic, turbe); un raport al WTTC arată că 1/3 din apele minerale ale Europei se află în România,
2. valoarea istorică a stațiunilor balneare românești,
3. valoarea recunoscută a actului medical.
Totuşi, susţinerea dezvoltării acestui sector face necesară modernizarea infrastructurii existente, cât şi atragerea diferiţilor operatori pe anumite pieţe specifice atât pentru segmentul timp liber cât şi pentru afaceri (conferinţe, pregătire profesională).
Clientela turistică este din ce în ce mai atentă la condițiile de călătorie și sejur și preferă sejururi turistice care pot să le asigure menținerea și ameliorarea stării lor de bine față de sejururi disruptive pentru echilibrul lor cotidian. A devenit astfel foarte important pentru o destinație să-și promoveze oferta sa de wellness, chiar dacă aceasta nu reprezintă principalul motiv de vizită pentru turiști și deci nici principalul argument de vânzare al destinației.
Suprapunerea dintre turismul de Wellness și turismul medical e evidentă în cazul activităților plasate în cadrul conceptului de sănătate, spre exemplu talassoterapia, băi termale, stațiuni de sănătate, tratamente anti îmbătrânire – activități care pot fi atât preventive cât și curative.
Datorită factorilor naturali de cură și a know-how-ului recunoscut (ex.: tratamentele Ana Aslan) stațiunile balneare românești au toate atuurile pentru a răspunde cererilor clientelelor, cu condiția de a se orienta și îndrepta către abordări preventive, alternative pe lângă cele tradiționale (care ar trebui să includă și utilizarea terapiilor tradiționale pe lângă terapia balneară clasică) pentru a oferi servicii de îngrijire mai inovante și mai diversificate păstrând costuri foarte atractive și competitive față de media europeană.
În toată această perioada, OPTBR a fost singura asociație care a militat în față guvernelor care s-au succedat să realizeze o strategie națională pentru salvarea turismului balnear românesc și de relansare a acestuia având în vedere potențialul uriaș de care dispune.S-au făcut strategii, programe, dar acestea nu au fost niciodată finalizate datorită unor impedimente de natură guvernamentală, irosindu-se astfel o oportunitate națională. În același timp, în Ungaria și mai nou în Bulgaria guvernele acestor țări au declarat turismul balnear prioritate națională reușind că în 10-20 ani să obțină rezultate spectaculoase.
Cu toate că propunerile OPTBR nu au reușit să intre în PNRR sunt acum luate în considerare pentru discutarea strategiei de dezvoltare a turismului balnear în cadrul Ministerului Antreprenoraitaului și Turismului în grupurile de lucru aferente.
Pentru ca turismul balnear să devină o prioritate națională este nevoie de o voință politică și de o conștiința națională care să pună mai presus de orice utilizarea resurselor naturale pentru îngrijirea sănătății oamenilor.