Dafinul (Laurus nobilis), cunoscut și sub numele de laur, este o specie de plante aromatice din familia Lauraceae, arbore sau arbust, care ajunge până la 10–18 m înălțime, originar din zona Mediteranei.
Dafinul este cultivat ca plantă ornamentală în regiuni cu climat mediteranean sau oceanic, dar și ca plantă de interior în zonele mai reci.
În mitologia greacă, arborele a apărut inițial când nimfa Daphne s-a transformat în acest arbore pentru a scăpa de urmărirea zeului Apollo din Olimp.
Frunzele de dafin au o lungime de 6–12 cm și o lățime de 2–4 cm, cu margini dantelate specific și usor încurbate. Este o plantă cu flori sexuate (plantă dioică) florile mascule și femele fiind dispuse pe organisme distincte; florile sunt de un galben-verzui pal, de aproape 1 cm diametru, crescute câte 4-5 în umbelă alături de frunză. Fructul este în formă de boabă (bacă) neagră de aproape 1 cm lungime, conținând o singura sămânță.
Frunzele de dafin sunt folosite pentru aroma lor la prepararea mâncărurilor, au fost folosite și în Grecia antică pentru cununile de lauri, de unde și expresia “a se culca pe lauri”. O asemenea cunună de laur era oferită ca premiu la Jocurile olimpice, de la laur derivă și cuvântul bacalaureat (bacă de laur) și cel de laureat (încununat cu lauri), existând și un premiu cinematografic Premiul Laurul de aur.
Anumite date din literatura medicală aratã că frunzele de dafin ar avea proprietãţi:antioxidante,analgezice, antiinflamatore,anticonvulsivante.
Dafinul, pe lângă utilizarea variată în prepararea mâncărurilor, este cunoscut și apreciat ca remediu natural în ameliorarea unor afecțiuni digestive, respiratorii,reumatismale.
Untul de dafin, obţinut din fructele arbustului, intră în componența multor unguente, în special cele utilizate pentru ameliorarea anumitor manifestări ale durerii.
Proprietățile terapeutice ale ceaiului de dafin sunt cunoscute mai ales în ameliorarea reumatismului cronic, afecțiunilor nervoase și afecțiunilor respiratorii.
Pădurea de lauri (dafini) “Laurisilva” de pe insula Madeira (Portugalia) a fost înscrisă în anul 1999 pe lista patrimoniului cultural și natural mondial al UNESCO.
“Frunzele de laur cresc numai pentru anumite frunţi”-Tudor Mușatescu
