Narcisa (genul Narcissus) este un gen originar din nordul Africii, regiuni mediteraneene și Europa Centrală, circa 32 specii erbacee, bulboase.
Termenul de narcisă vine de la mitul frumosului tânăr Narcis din mitologia greacă, care s-ar fi îndrăgostit de chipul său. Legenda spune că floarea a apărut la moartea sa, chiar pe mormântul său.
Grecii mai au o legenta legata de narcise, legenda in care se spune ca zeul Hades, care nu putea sa isi paraseasca regatul nici o clipa, ar fi creat narcisa cu intentia ca parfumul puternic sa o atraga pe Persefona pana la intrarea in infern.
O alta legenda spune ca narcisa a inflorit prima, in Gradina Ghetsemani, la invierea lui Iisus. Narcisele au înflorit și la ultima cinã luatã de Iisus cu apostolii sãi, de aceea acestea simbolizeazã Renașterea și Învierea și sunt flori pascale cu simbolisticã religioasã nelipsite din casele și curţile oamenilor în perioada de Paște.
Narcisa este simbolul naţional al Scoţiei, înflorirea ei și nasterea mieilor vestind primãvara. Narcisa este floarea naţionalã a regatului Wales, și a fost aleasã deoarece înflorește în preajma zilei de 1 martie, când se sãrbãtoreste ziua Sfantului David, patronul locului.
În America de Nord floarea de narcisã este simbolul unei asociaţii care luptã împotriva cancerului.
În Egipt și în Franţa narcisa simbolizeazã ghinionul si moartea, fiind o floare exclusiv folositã la funeralii.La greci narcisele sunt florile Moirelor (zeiţelor ursitoare) care hotãrãsc destinul nou-nascutului.
În Anglia se spune ca numãrul puilor de gâscã care ies din ou și vor trãi este egal cu numãrul firelor de narcisã aduse în casã.
În China, narcisa este consideratã o floare aducãtoare de noroc fiind utilizatã în ceremoniile dedicate Anului Nou ca un simbol al vieţii și al renașterii. Narcisele simbolizeazã dragostea supusã și timidã. Așezatã în buchetul de nuntã narcisa simbolizeazã fertilitatea.
Arabii fierb bulbii de narcisã iar ceaiul rezultat este considerat un puternic afrodisiac.
În unele ţãri din Europa de Vest, narcisa este consideratã o plantã aducãtoare de ghinion și nu este nici plantatã în curte, nici adusã in casã.
În România este vestită rezervația naturală Poiana cu narcise din localitatea Vad, județul Brașov, din depresiunea Făgărașului. Un alt loc cu narcise este Rezervația naturală Poiana cu narcise de la Racâș-Hida de lângă satul Racâș, Sălaj.
Bulbul este ovoid, rotund, piriform, piriform-lunguleț, globulos-piriform, gros-piriform.
Frunzele sunt lat-liniare, puțin canaliculate, glaucesceate, cilindrice, ascuțite la vârf sau ensiforme.
Florile sunt, în funcție de specie, mici (miniatur), până la circa 10 cm diametru, tubuloase sau coronate, simple sau involte, albe sau galbene, cu petale albe și coronulă galbenă sau cu coronulă galbenă cu margine roșie, cu sau fără miros, cu tulpină unifloră sau multifloră.
Fructul este o capsulă.
Uleiul esenţial de narcisã este un ulei galben, cu miros dulce; concret sau absolut, este folosit in 11% din parfumurile de calitate, moderne, cum ar fi: Narcisse Noire de la Caron, Amazone de la Hermes, Vanille Fatale de la Tom Ford , Samsara de la Guerlain.
În ultimul timp, s-a descoperit ca extractul din bulbii anumitei specii pot ajuta bolanvii de Alzheimer, putând modifica funcţiile sistemului nervos central.
“Singur ca norul rătăceam
Ce peste văi pluteşte-n zbor
Şi am zărit pe când treceam
Narcise galbene covor;
Pe lângă lac, sub codrul mare
Dansând în briză şi-n răcoare.”
William Wordsworth