IPECA PLANTĂ TROPICALĂ

Ipeca (Uragoga Ipecacuana, Fam. Rubiaceea) este o planta medicinală şi aromatică de la care se foloseşte rădăcina.
Rădăcina de ipeca conține 2% alcaloizi din care 56-60 % emetină, 40 % cefelină, 2% psihotropină precum și cantități mai mici de emetamină și omertilpsichotrină.
În anumite zone geografice raportul între emetină și cefelină poate fi inversat.
În afară de alcaloizi mai conține acid ipecacuanic,un acid glicodizic, ipecacuanină, un glicozid scindabil în glucoză și un aglicon fenolic și ipecozidul un glicozid azotat ortodifenolic. În rădăcina de ipeca se mai află acid citric, malic, ascorbic, o saponină (2,5%), cantități mai mari de amidon și un complex glucoproteic cu caracter de alergenă.
Emetina principalul alcaloid fiind metilcefelină,cefelina fiind un produs de reducere a psicotrinei,emetina este emetină dehidrogenată.
Uragoga Ipecacuana este întrebuințată ca expectorant sau ca emetic în funcţie de doză.
Această acțiune se datorește emetinei care din acest punct de vedere este calitativ identică. Ele diferă numai în ce privește efectul cantitativ, cefelina fiind mai iritantă și mai toxică, excită direct centrul vomei la care se adaugă acțiunea iritantă locală asupra terminațiilor emetico-senzitive ale mucoasei gastrice.
Stimulează secrețiile mucoaselor, fluidifică expectorația.
Sunt recomandate în bronșite, bronhopneumonii,astmul bronșic al copiilor, deoarece nu provoacă tulburări secundare. Prin emetina ce o conțin au o acțiune amibicidă (formele histolitice) în abcesul pulmonar cu cestode.
Se poate folosi la ameliorarea afecțiunilor respiratorii,digestive,intestinale.