Sarothamus scoparius, Fam. Fabaceae este o plantă medicinală și aromatică originara din Europa, dar aclimatizată în America de Nord, Africa de Sud și unele zone din Asia. În România face parte din flora spontană din zonele de deal (zona subalpină) sau este cultivată în parcuri ca arbust decorativ.
Denumirea populară este de bucșan, călugărească,drob, grozamă, mătură verde, măturcea, sorbestru,umbra iepurelui.
În tradiția populară se fierbea în vin și se aplica extern caldă pentru ameliorarea diverselor dureri.
Sarothamus scoparius are tulpini și ramuri subțiri în 5 muchii, crește pe coastele însorite cu sol sărac,se recoltează în noiembrie sau ianuarie-februarie.
Ramurile tinere, frunzele și florile conțin alcaloizii: genistină, sparteină,sarotamnină, scoparozid, epinină, amine, săruri minerale,tanin, ulei volatil iar florile conțin în plus scoparozid.
Sparteina ajută la refacerea mușchiului cardiac, în cazul aritmiilor, la afecțiunile uterine pentru că ajută la stoparea hemoragiilor,se folosește la prepararea unor medicamente pentru afecțiunile cardiace.
Se poate folosi la ameliorarea afecțiunilor miocardului, aritmiilor,extrasistolelor, hemoragiilor uterine, nevrozelor cardiace.
Sarothamus scoparius este o plantă medicinală și aromatică toxică a cărei intoxicație produce excitație mare, convulsii,comă, moarte prin asfixiere.
