Sânziana albã(Galium mollugo) Fam. Rubiaceae se mai numeşte drăgaică, peteala reginei. Tradiţional decoctul tulpinilor florifere se utiliza pentru ameliorarea enterocolitelor acute iar în combinaţie cu alte plante pentru ameliorarea anumitor afecţiuni genitale.
În Dolj se utiliza la diferite lovituri, vânătăi, contuzii, iar în Evul Mediu călătorii aveau cu ei pulbere de sânzâiană albă, obţinută prin măcinarea tulpinilor uscate.
Sânziana albã este o plantă erbacee, perenă, frecventă în regiunea montană în fâneţe.
În terapeutică se folosesc părţile aeriene ale plantei Galii herba,florile şi frunzele.
Din punct de vedere al compoziţiei chimice părţile aeriene conţin cumarine, flavone, tanin, enzime, materii coloran¬te, substanţe minerale. Rădăcinile conţin glicozide antrachinonice.
Sânziana albã(Galium mollugo) are acţiune antispastică, diuretică, antireumatică, afrodiziacă.
Se poate utiliza la ameliorarea afecţiunilor renale,uterine,afectiuni ale pielii, ale sistemului nervos (calmant), colici renale, dezechilibrele glandei tiroide, dureri abdominale, eczeme, gută, insomnie, pete pigmentare, pete senile, retenţie urinară, reumatism.
Sânziana galbenã(Galium verum) Fam. Rubiaceae sau drăgaica, floarea Sfântului Ioan, sânzâiană.
Sânziana galbenã este o plantă ierboasă, comună care creşte prin fâneţe, livezi, margini de pădure. Florile galbene aurii au un miros plăcut de aceea numele lor a fost dat şi uneia dintre cele mai cunoscute sărbători de vară, Sânzâienele sau Drăgaica (24 iunie). Aceasta coincide cu perioada în care vegetaţia este în plină floare. Florile sunt galben aurii, dispuse în mici ciorchini aşa cum sunt şi florile de liliac. Mirosul florilor este asemănător cu cel al mierii.
În fitoterapie se foloseşte întreaga plantă recoltată în timpul înfloririi Herba galium verum.
În tradiţia populară roua de pe plante, culeasă la Sânzâiene se utiliza pentru ameliorarea unor dureri oculare.
Sânzâienele galbene sunt un simbol al verii, deoarece perioada lor de maximă înflorire este identică cu perioada de maximă strălucire a soarelui.
Se recolteazã părţile aeriene ale plantei în timpul înfloririi (adică din mai până în august), se uscă la umbră, în strat subţire.
Sânziana galbenã conţine tanin, acid citric, enzime, glucozizi flavonici, saponine.
Din punct de vedere farmacologic are acţiune depurativã, diureticã,reglează metabolismul glandei tiroide. Părţile aeriene, frunzele cu inflorescenţã au foarte multe principii active active care se pot folosi.
Sânziana galbenã are proprietăţi diuretice, antitusive,antiseptice,antireumatice, calmant psihic al anumitor stări de nelinişte, coleretic, colagog, tonic amar şi general.
Sânziana galbenã se pot folosi pentru ameliorarea unor afecţiuni tiroidiene,uterine,renale, urinare.
Mircea Eliade,
Noaptea de Sânziene
“Unii spun că în noaptea aceasta, exact la miezul nopţii, se deschid cerurile. Nu prea înţeleg cum s-ar putea deschide, dar aşa se spune: că în noaptea de Sânziene se deschid cerurile. Dar probabil că se deschid numai pentru cei care ştiu cum să le privească…
După o anumită vârstă, toți oamenii au impresia că au naufragiat, că și-au ratat viața, că au trăit o viață idioată, absurdă – o viață care nu putea fi a lor, care nu putea fi decât viața altuia. Pentru că avem o părere prea bună despre noi înșine și nu putem crede că dacă am fi trăit într-un adevăr viața noastră, ea ar fi putut fi atât de idioată.
Pe Pământ omul e dator să trăiască numai viața. Moartea lui adevărată o va trăi în Cer. Dacă încearcă să trăiască moartea pe pământ, păcătuiește și se mistuiește în deznădejde. Și atunci, nici nu trăiește cu adevărat, nici nu moare. E ca un fel de strigoi.
Destinul este acea parte din Timp în care Istoria își imprimă voința ei asupra noastră. De aceea trebuie să-i rezistăm, să fugim de el, să ne refugiem în Spectacol.
Dacă nimic nu e real, dacă totul e o creație gratuită și absurdă, ca într-un mare vis, un joc iresponsabil repetându-se la infinit, existența noastră n-ar mai avea nici o semnificație și nici o valoare. Am fi definitiv pierduți.
Dar ce poate însemna o iubire? Cât poate ea dura? Nimic nu durează în lumea asta; totul trece, totul se preface, totul moare ca să se nască din nou, altfel, în altă parte, cu alți oameni.
Toți suntem nemuritori. Dar trebuie sa murim mai intai.”