Nufãrul(Nufărul alb- Nymphaea alba) și nufărul galben- Nuphar lutea.
Ambele specii de nufãr sunt din Fam. Nymphaceae iar denumirea popularã este de carofete, crin de mare, curalice, iarba plumânei, nenufăr, plămână, plumieră, plop, plută, tigvă de apă.
Nufărul alb este o plantă acvatică răspândită din Europa până în Asia și în nord-vestul Africii. Este una din cele 50 de specii de nufăr răspândite în toată lumea iar în țara noastră, nufărul alb este foarte răspândit în Delta Dunării și în zonele umede din apropierea fluviului. În lacurile și iazurile de câmpie din Câmpia de Vest se găsește o subspecie numită „nufărul alb ca neaua”.
Nufărul are legături de tip simbol cu nimfele din mitologia greacă, cea mai cunoscută nimfă fiind Euridice, iubita lui Orfeu.
Toate părțile plantei (mai ales floarea) sunt folosite în medicina tradițională iar în tulpina nufărului se găsesc substanţe uşor toxice (nufarina, nimfeina) din care se fac preparate folosite pentru afecțiunile genitale ale femeilor
Din rizomii plantei s-au izolat alcaloizi cu efect cardiotonici, tanin, amidon, glucoză, grăsimi, săruri minerale, mucilagii, ulei volatil.
Florile şi rizomii se pot folosi pentru efectul pe care-l au în ameliorarea stãrilor de neliniște ale sistemului nervos, au effect cardiotonic, anafrodiziac, astringent, tonic, nutritiv.
Se poate folosi pentru ameliorarea afecţiunilor digestive, respiratorii, cardiovasculare
Pictorul impresionist francez Claude Monet a pictat nufãrul în 60 de tablouri.