Imunitatea poate fi înnăscută (naturală) sau dobândită.
Imunitatea naturală este cea cu care ne naștem, care nu se modifică și se păstrează pe parcursul întregii vieți. Organismul posedă mai multe mijloace de apărare împotriva infecțiilor și a substanțelor străine.
De exemplu, pielea sănătoasă împiedică pătrunderea microbilor, țesuturile glandulare elimină secreții cu proprietăți bactericide. Microbii ajunși în țesuturi sunt distruși de sânge prin fagocitoză, de limfă și de secrețiile ce umezesc mucoasele. Aceste lichide conțin substanțe protectoare specifice, numite mai generalizat anticorpi.
Animalele superioare (incl. omul) posedă o imunitate naturală față de majoritatea microbilor din mediul ambiant.
Imunitatea dobândită apare atunci când organismul este atacat de o boală infecțioasă, sau în urma vaccinării preventive prin introducerea în organism a serului curativ. Imunitatea dobândită are o perioadă de la 5 la 25 de ani.
Sistemul imunitar nu este un organ, ci o rețea
Plimbările în aer curat, ne pot aduce și răceli, gripe, sinuzite, infecții respiratorii și alte neplăceri care ne consumă energia și buna-dispoziție.
Sistemul imunitar nu constă într-un organ central precum inima, plămânii sau stomacul, ci este în așa fel organizat încât să recunoască și să ”nimicească” agresorii înainte de a apărea starea de boală.
Este o rețea de subsisteme, care împreună formează scutul de apărare ce stă de veghe la menținerea sănătății optime.
Obiectivul său principal este acela de a îndepărta elementele străine nefavorabile sănătății, și aici ne referim la agenții patogeni, cât și de a distruge unele structuri proprii alterate, dăunătoare sau anormale, care includ celule tumorale, celule cu defecte sau celule moarte.
La baza imunității se află anticorpii, substanțe chimice complexe fabricate automat de către organism la pătrunderea elementelor străine numite și antigene, prin care agresorul deranjează funcțiile normale ale gazdei. Prin acest atac generează din partea acesteia reacții de apărare cu scopul de a-l neutraliza.
Aceste reacții păstrează ”amintirea” contactului cu agresorul și contribuie la menținerea homeostaziei organismului.
Este un dintre căile care consolidează sistemul nostru imunitar, asigură protecția organismului împotriva agenților infecțioși și implică mai multe mecanisme de apărare.
Sistemul imunitar are ca funcție principală depistarea micoorganismelor cauzatoare de boală și de a le nimici. Eficiența sa este maximă atunci când sutele de mecanisme de control pe care le implică sunt activate și când capacitatea de apărare a organismului este ridicată!
Există plante care contribuie la întărirea sistemului imunitar și la combaterea răcelii și gripei.
Sunt mii de plante care au renumele de a ajuta la crearea unui sistem imunitar sănătos.
Echinacea este prima dintr-o listă lungă. Cercetările, dintre care numeroase au fost efectuate în Germania, arată că această plantă întărește sistemul imunitar împotriva virusurilor,racelilor usoare precum și împotriva altor germeni patogeni.
Magia sa se numește properdină, o substanță chimică care activează componente ale sistemului imunitar responsabile de întărirea mecanismelor de apărare împotriva virusurilor și bacteriilor.
Extractele din rădăcină de echinacea au proprietăți antivirale și acționează împotriva gripei, herpesului și a altor virusuri.
O altă plantă mult studiată este ienupărul, care conține un puternic compus antiviral, ce inhibă activitatea unor virusuri mai ales cele gripale și herpetice.
Măceșele, prin componenta lor principală, vitamina C, are un puternic efect stimulator imunitar, minimizând simptomele răcelii și contribuind la reducerea crizelor de astm bronșic. Această vitamină este un sprijin de nădejde al imunității deoarece contribuie la creșterea rapidă a producției de limfocite, dar și la activarea lor, fiind o armă specializată în lupta cu infecțiile dar și cu bolile tumorale deja instalate.
Lemnul dulce este o planta despre care ați mai auzit cu siguranță, pentru că posedă proprietăți de imunostimulare nespecifică a organismului, antiinflamatoare, mucolitice, expectorante și antivirale. Este un bun fluidifiant al secrețiilor bronșice și faringiene în procesele inflamatorii ale căilor respiratorii. Prin substanțele pe care le conține crește capacitatea naturală de apărare a organismului atunci când imunitatea este scăzută din diverse cauze și limitează consecințele negative ale contaminanților virali și micotici.