În general atunci când plouă și când ninge avem de-a face cu un un timp mohorât,. Unii dintre noi pot cădea într-o stare de depresie, de anxietate și melancolie în tonuri cenușii, asemenea vremii de-afară deoarece unii dintre noi suntem mai sensibili la condițiile meteo.
Pentru această stare existã conceptul de meteosensibilitate, asociat depresiei sezoniere, direct influențată de capriciile vremii.
Soarele și cerul senin ne fac să ne simțim bine, în timp ce temperaturile scăzute și, mai ales, lipsă luminii naturale pot predispune la tulburări de natură depresivă: oboseală, pierderea interesului pentru activitățile de zi cu zi, închidere în șine, nevoie compulsivã de a mânca dulciuri, creștere în greutate.
Diminuarea intensității luminii naturale duce, în organism, la creșterea producției de melatonină, hormonul somnului, și la scăderea producției de serotonină, hormonul fericirii.
Studiile au arãtat că predispoziția la meteosensibilitate este cu atât mai mare cu cât ne îndepărtăm de Ecuator, și atinge apogeul în lunile ianuarie și februarie.
Persoanele care lucrează de dimineață până seară în clădiri unde lumina soarelui pătrunde prea puțin sau chiar deloc pot avea simptomele de mai sus pe tot parcursul anului.
Relaxarea, gândirea pozitivă, sportul și plantele medicinale și aromatice ne pot ajută să ne depășim sensibilitatea față de condițiile meteo.
Una dintre plantele recomandate în astfel de cazuri este levãnţica (Lavandula angustifolia), cunoscută încă de pe vremea romanilor, care o foloseau pentru proprietățile sale aromatice.
Uleiul esențial de levãnţicã este cel mai utilizat în aromaterapia modernã. În medicina naturalã, levãnţica este utilizată și ca antidepresiv.
Uleiul esential extras din florile de levãnţicã asigurã un aport bogat de substanţe bioactive necesar în suplimentarea dietei pentru a induce o stare de echilibru emoţional și de liniste interioarã, cu efecte benefice asupra psihicului și mentalului.
Acest preparat oferã un efect reconfortant, calmant și revigorant, produce o senzaţie de relaxare profundã și de liniște interioara, atenueazã stãrile de neliniște, îngrijorare, teamã, tristeţe, melancolie, descurajare și iritabilitate, este fluidifiant al secreţiilor bronșice și un dezinfectant eficace al cãilor respiratorii superioare și inferioare, are un efect calmant al tusei și asigurã o stare generalș de bine.
O altă plantă benefică pentru dobândirea bunei dispoziții, calmarea stărilor de anxietate și restabilirea echilibrului emoțional este roinița(Melissa officinalis).
Frunzele de roiniţă (Melissa officinalis) conţin de uleiuri volatile (citral, citronelol, citronelal, geraniol, linalol) ce conferă ceaiului obţinut o acţiune relaxantă, antispastică; fiind bogat în principii amare.
Roiniţa ajută la restabilirea echilibrului emoţional, cu efect favorabil în eliminarea tensiunilor interioare acumulate din cauza stresului, în tulburări ale somnului,
este eficientã în susţinerea sănătăţii căilor respiratorii superioare din perioadele reci ale anului.Se poate folosi seara pentru a favoriza instalarea unui somn liniştit.
“Stresul este un laborator de studiu care ne învaţă mereu cum să rezolvăm cu succes dificultăţile pe care le întâmpinăm în viaţă.”
Merrill F. Raber