Dracocephalum moldavica(Fam. Labiate) mai are și denumirea populară de busuioc de munte, busuioc mănăstiresc, busuiocul stupilor, melisă românească, melisă turcească, mătăcină, mintă turcească.
În tradiţia populară se utiliza pentru ameliorarea vederii iar din frunzele plantei se prepara apa sau spirtul de melisă.
Mătăciunea este o plantă din flora spontană originară din Europa iar în ţara noastră se întâlnește în locuri umede, mlăștinoase, pe lângă bălţi, prin tufișuri umede.
Mătăciunea este specia cea mai valoroasă din punct de vedere medicinal dintre cele 40 de specii ale genului Dracocephalum. În România, călugării foloseau frunzele plantei pentru obţinerea „apei de melisa“ de unde planta mai este cunoscută şi sub numele de busuioc mănăstiresc.
Tulpina plantei este dreaptă, simplă sau ramificată, înaltă de până la 2 m, cu baza in 4 muchii, acoperită cu peri scurţi,frunzele sunt lanceolate, opuse, dispuse altern,florile sunt grupate în inflorescenţe terminale,au culoarea roșie- violacee,înfloresc din iunie până în septembrie.
Compoziţia chimică a plantei conţine galo-taninuri (5-10%), salicarina, hidroxid feric, substanţe de natura flavonoidică, heterozide, orientină, pigmenţi antocianici-diglicozidele malvidolului și galactozidele cianidolului, colină, glucoză, amidon, un fitoncid cu activitate antibiotică,pectine, carotenoizi, substanţe minerale, urme de ulei volatil.
În fitoterapie se utilizează partea aeriană a plantei.
Acţiunea farmacologică este antispastică, antiseptică, coleretică, carminativă, stomahică, ajută la favorizarea digestiei, ameliorează afecţiunile gastrice şi intestinale, ajută la eliminarea gazelor din organism.
Dracocephalum moldavica se poate folosi pentru ameliorarea afecţiunilor oculare, gastrice, intestinale, nervoase,dermatologice.
