“Și m-am întors spre casã mai agale,
c-o obosealã fericitã-n pași,
iar daca mâinile-mi erau la fel de goale,
în schimb aveam în suflet toporași.”
Magda Isanos
(Viola odorata, Fam. Violaceae)
Toporașii se mai numesc călţunaşi, cârligei, cocoşei, floare-domnească, flori-mărunte, ghiorele, hioară, hobridrag, lemonie, ligoare, micsandre, micşunele, nemţoaice, tămâioară, vioară, violete, viorică, zambile de câmp.
Viola odorata este o plantă mică, erbacee, fără tulpină, perenă, cu stoloni lungi,frunzele sunt ovale,florile sunt odorante, violete, roşietice sau albe,fructul este o capsulă sferică. Creşte prin zăvoaie, livezi, poiene și la marginea pădurilor.
Toporaşul este o plantă care înfloreşte din luna martie până în aprilie.
O altã denumire a toporașlilor este și cea de violete.
Toporașului i se spune și floarea echinocţiului, pentru cã înflorește în timpul echinocţiului de primãvarã. În Grecia anticã, se credea cã toporașul este floarea Afroditei, zeiţa iubirii.
În fitoterapie se folosesc frunzele, florile şi rădăcinile- folia, flores et radix violae odorata.
În tradiţia populară florile s-au utilizat pentru vopsit în culoarea albastru şi în cosmetică pentru parfum.
Proprietăţile plantei erau cunoscute încă din cele mai vechi timpuri, frunzele de toporaş erau folosite pentru ameliorarea rănilor, cicatricilor sau unor infecţii cutanate și se aplicau pe zona afectată.
Viola odorata conţine ulei volatil, viola-cvercetină, violamină (substanţa albastră), rezine, zaharuri, acid salicilic, eugenol, odorantină, saponozide, esteri, substanţe amare, substanţe minerale.
Din punct de vedere farmacologic are acţiune emolientã, antiinfecţioasã, bactericidã, aromatizantã, este antitusiv, calmant al mucoasei gastrice, expectorant, are acţiune depurativã în funcţie de doza folosită.
Viola odorata se poate folosi pentru ameliorarea afecţiunilor renale, digestive, reumatice,dermatologice.
Pe de altã parte dacã ne dorim putem prepara și o gustoasã dulceaţã de toporași așa cum se preparã cea de trandafiri, adicã din petale.