Luminița nopții (Oenothera biennis) este o plantă erbacee din familia Onagracee originară din America de Nord, și care a fost importată în Europa.
. Florile, de culoare galbenă, se deschid seară, puțin înainte de căderea nopții, și stau deschise pană a două zi, după care se închid și se usucă. Seara, se deschid alți boboci.
Uleiul gras se extrage în exclusivitate cu ajutorul solvenților organici din semințele speciilor bianuale Oenothera biennis L. sau Oenothera lamarckiana L. din familia Onagraceae.
Uleiul obținut din semințele Oenothera biennis este o sursă importantă de Omega 6, acid gamma linoleic, important în producerea prostaglandinei, ce stă la bază bunei funcționari a celulelor, precum și în reglarea hormonilor și a diverșilor compuși chimici din organism.
Acizii grași esențiali sunt bioelemente ce nu pot fi produse de către organismul uman.
Luminița nopții pe lângă acizii grași, este o sursă valoroasă și de vitamine, aminoacizi și proteine.
Principală acțiune terapeutică este cea antiinflamatoare datorită conținutului sau ridicat de Omega 6.
Uleiul este recomandat pentru frumusețea pielii și păstrarea ei într-o stare optimă de hidratare, ameliorarea afecțiunilor dermatologice, reumatismale, în activarea metabolismului și menținerea unei stări mentale bune.
Se mai poate utiliza și în cazul ameliorării eczemei atopice și sindromului premenstrual.
“Priviţi un arbore într-o zi imobilă cu soare şi când frunzele par broderii ale unei inimi în primăvară şi veţi înţelege că toate problemele devin fade în faţa creşterii indiferente a naturii, a inconştienţei ei, în afară de care totul e durere, blestem şi spirit. Sau când ai norocul şi nenorocul să priveşti zilnic un brad ce se înalţă în faţa casei ca o tăgăduire şi o demonstraţie a vieţii împotriva ei însăşi, inutilitatea efortului îţi apare zdrobitoare, şi ai vrea să te subjuge viaţa fără de nume a naturii. Cine n-a invidiat niciodată plantele, nu ştie ce înseamnă teroarea conştiinţei. Slăbiciunea pentru natură pleacă din oroarea de conştiinţă. Spiritul nu-ţi mai spune nimic şi iubeşti atunci lipsa de întrebări şi de răspunsuri ale plantei. “
Emil Cioran