![\"\"](\"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/istockphoto-469901409-612x612-1.jpg\")
\nVicia faba (Fam. Fabaceae) are denumirea popular\u01ce de baclale, boab\u0103, bomb\u0103, bon\u0103, cochie, fav\u0103, p\u0103sule iar \u00een limba dac\u0103 m\u0103z\u0103ril\u0103, m\u0103z\u0103roi.
\n\u00cen tradi\u0163ia popular\u0103 la adenite se punea frunza de bob, ca s\u0103 le vindece.
\nBoabele f\u01cer\u01ce coaj\u0103, pisate puse \u00een o\u0163et de vin se foloseau contra umfl\u0103turilor.
\nBobul ro\u015fu s-a folosit \u00een leg\u0103turi la copiii care aveau umfl\u0103turi la g\u00e2t.
\nCenu\u015fa (ob\u0163inut\u0103 prin arderea semin\u0163elor sau a semin\u0163elor \u015fi a p\u0103st\u0103ilor) se folosea cu efect diuretic \u015fi sedativ \u00een afec\u0163iunile aparatului urinar.
\nDecoctul din frunze de bob, cu coarne uscate \u015fi cornu\u0163 sau spin de ghimpe se consuma pentru ameliorarea enterocolitei acute.Din p\u0103st\u0103i se f\u0103cea ceai pentru ameliorarea durerilor reumatismale.
\nVicia faba este cultivat\u01ce \u00eenc\u0103 din epoca bronzului,\u00een Antichitate era apreciat\u01ce ca plant\u0103 alimentar\u0103 de egipteni, greci, evrei, daci.
\n\u00cen Egipt s-au g\u0103sit semin\u0163e de bob \u00een mormintele faraonilor.
\nTheofrast \u015fi Dioscoride furnizeaz\u0103 am\u0103nunte despre folosirea bobului, \u00een Atena antic\u0103 era rezervat\u0103 o zi pe an cinstirii acestei plante, nu lipsea din ofrandele ce se aduceau zeilor la anumite s\u0103rb\u0103tori iar Pitagora recomanda semin\u0163ele de bob ca aliment de baz\u0103 discipolilor s\u0103i.
\nDacii ei \u00eei spuneau bobului \u201em\u0103z\u0103ril\u0103”, \u201em\u0103z\u0103roi” \u015fi era folosit la fabricarea p\u00e2inii \u00een amestec cu f\u0103ina de gr\u00e2u, fiind catalogat ca unul din alimentele de baz\u0103. Depozitele de semin\u0163e de bob, gr\u00e2u \u015fi maz\u0103re descoperite pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre, precum \u015fi \u00een locurile de \u00eenhumare ale dacilor, arat\u0103 c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 \u00eentrebuin\u0163area culinar\u0103, bobul avea \u015fi o dimensiune mitic\u0103,romanii \u00eel foloseau \u015fi ei la fabricarea p\u00e2inii \u00een amestec cu gr\u00e2ul.\u00cen sec I \u00ee.Hr. apare \u015fi \u00een scrierile chineze\u015fti.
\nBobul este originar din Asia Mic\u0103 \u015fi Africa de nord (Egipt) de unde s-a r\u0103sp\u00e2ndit, \u00een \u0163\u0103rile din sudul \u015fi vestul Europei, precum \u015fi \u00een r\u0103s\u0103ritul Asiei.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, bobul, ca plant\u0103 leguminoas\u0103, se cultiv\u0103 pe suprafe\u0163e reduse \u00een Transilvania \u015fi nordul Moldovei,se mai cultiv\u0103 \u015fi ca plant\u0103 ornamental\u0103.
\nVicia faba este o plant\u0103 erbacee, anual\u0103, autogam\u0103, legumicol\u0103, cultivat\u0103, cu r\u0103d\u0103cin\u01ce pivotant\u0103 \u015fi cu ramifica\u0163ii secundare prev\u0103zute cu nodozit\u0103\u0163i col\u0163uroase, neregulate,tulpina este viguroas\u0103,slab ramificat\u0103, goal\u0103 \u00een interior,frunze sunt peripenat-compuse cu 1-3 perechi de foliole mari, eliptice, florile sunt mari, lungi de circa 2-3 cm, alburii, fructul este o p\u0103staie lung\u0103 de 4-10 cm la maturitate \u015fi brun -negricioas\u0103. P\u0103staia, u\u015for umflat\u0103,are semin\u0163e alungite, comestibile, seam\u0103n\u0103 foarte bine cu maz\u0103rea, av\u00e2nd \u00eens\u0103 p\u0103st\u0103i maronii, cu boabe cafenii-ro\u015fiatice.
\n\u00cenflore\u015fte \u00een iunie-august.
\nFlorile (Vicii flos), p\u0103r\u0163ile aeriene ale plantei (Vicii herba) se recolteaz\u0103 pe timp frumos \u00een iunie-iulie,se usuc\u0103 \u00een strat sub\u0163ire, la umbr\u0103,\u00een locuri uscate \u015fi bine aerisite,fructele (Vicii fructus) se recolteaz\u0103 la maturitatea fiziologic\u0103.
\nSemin\u0163ele con\u0163in proteine (25-34%), hidra\u0163i de carbon (50-55%), gr\u0103simi (1,5%), celuloz\u0103 (7,5%), s\u0103ruri minerale de Na, K, P, Ca, Fe, Mg (2-4%), mici cantit\u0103\u0163i de vitamine A, B, B2, C. P\u0103st\u0103ile verzi con\u0163in ap\u0103, proteine, gr\u0103simi, substan\u0163e extractive neazotate, celuloz\u0103, vitaminele B, B2, C; valoare energetic\u0103 101 kcal la 100 g.
\nAc\u0163iunea farmacologic\u0103 este diuretic\u0103 \u015fi sedativ\u0103. Se va putea folosi la ameliorarea afec\u0163iunilor dermatologice,renale,reumatismale
\n Vicia faba constituie un furaj bun pentru animale \u015fi un \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt verde valoros.
\n Frunzele tinere, datorit\u0103 con\u0163inutului mare \u00een vitaminele A, B, C, se folosesc crude \u00een salate cu pu\u0163in\u0103 sare (au un gust u\u015for acri\u015for), sau la prepararea supelor, ciorbelor, piureurilor.
\nP\u01cest\u0103ile tinere \u00eenainte de a ajunge la maturitate, datorit\u0103 con\u0163inutului foarte bogat \u00een fier \u015fi sulf, se folosesc la prepararea supelor, ciorbelor, soteurilor, sau ghiveciurilor (cu sau f\u0103r\u0103 carne).
\nBoabele verzi, o adev\u0103rat\u0103 delicates\u0103, sunt folosite \u00een salate, supe, piureuri, m\u0103m\u0103lig\u0103 de bob \u015fi multe alte feluri de m\u00e2nc\u0103ruri.
\nBoabele uscate, recoltate c\u00e2nd p\u0103st\u0103ile au ajuns la maturitate, se p\u0103streaz\u0103, consum\u0103 \u015fi se preg\u0103tesc la fel ca fasolea sau maz\u0103rea uscat\u0103.
\nConsumul regulat al acestor semin\u0163e (boabe uscate) este recomandat datorit\u0103 con\u0163inutului mare \u00een proteine, hidra\u0163i de carbon, gr\u0103simi, celuloz\u0103, s\u0103ruri minerale de sodiu, potasiu, fosfor, calciu, fier, magneziu \u015fi vitaminele A, B1, B2, C.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"