![\"\"](\"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/Nicu-Radulescu-Presedinte-OPTBR.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/0e1c2752-f72d-4770-b192-461d2e5a63a8.jpg\")
S\u0103 recunoa\u0219tem ca problemele de s\u0103n\u0103tate sunt din ce \u00een ce mai frecvente tocmai de aceea dorin\u0163a noastr\u0103 a tuturor este de a intra \u00eentr-o stare de bine \u0219i asta se poate realiza \u00een mare parte \u00een zona de tratmente balneoclimaterice.\nEste important s\u0103 \u0163inem cont de p\u0103rerea speciali\u0219tilor din Organiza\u0163ia Patronal\u0103 a Turismului Balnear, de vocea dlui Pre\u0219edinte Nicolae Radulescu \u0219i a Dnei Vicepre\u0219edinte European Spas Association Iuliana Tasie.
\nActuala criz\u0103 medical\u0103 a stabilit \u00een mod clar rolul important pe care \u00eel are balneologia ca \u0219i protec\u021bie preventiv\u0103 \u0219i pe termen lung a sistemului imunitar al popula\u021biei, cu influen\u021b\u0103 major\u0103 \u00een salvarea de vie\u021bi \u0219i reducerea riscului de colaps economic \u00een viitoare pandemii.
\nStudiul realizat asupra turismului de s\u0103n\u0103tate de c\u0103tre Parlamentul European (2017) \u0219i raportul pe turism balnear realizat de UNWTO&ETC \u00een 2018 arat\u0103 c\u0103 m\u0103rirea cotei de pia\u021b\u0103 a turismului de s\u0103n\u0103tate poate reduce sezonalitatea, poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi sustenabilitatea \u0219i calitatea muncii, \u0219i cel mai important poate reduce costurile s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice prin preven\u021bie \u0219i sc\u0103derea consumului de produse farmaceutice.
\nTurismul de s\u0103n\u0103tate poate fi conectat \u0219i descris ca un turism verde, din punt de vedere ecologic, sustenabilitate \u00eenseamn\u00e2nd reducerea deterior\u0103rii mediului (flora, fauna, ap\u0103, p\u0103m\u00e2nt) \u0219i aducerea de plus valoare mediului prin protejare \u0219i conservare. Sta\u021biunile balneare, adev\u0103rate \u201coaze de s\u0103n\u0103tate\u201d, sunt situate \u00een marea lor majoritate \u00een parcuri naturale sau \u00een proximitatea ariilor naturale protejate.
\n\u00cen acest context, turismul de s\u0103n\u0103tate are urm\u0103toarele propuneri \u00een PNRR:
\n-Investi\u021bii \u00eentr-un studiu complex asupra turismului de s\u0103n\u0103tate din Rom\u00e2nia care s\u0103 se bazeze pe date exacte \u0219i s\u0103 includ\u0103 \u0219i sectorul privat, tuturor studiilor realizate la acest moment le lipsesc date statistice de baza \u0219i nu \u021bin cont de necesit\u0103\u021bile sectorului privat. Datele statistice sunt cele care asigura succesul \u00een era digital\u0103, dar implic\u0103 efort at\u00e2t din partea public\u0103 c\u00e2t \u0219i din cea privat\u0103. Domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii are date statistice care le sunt realizate la nivel de fiecare operator de servicii. Compararea \u0219i conjugarea acestor date ar furniza informa\u0163ii importante \u00een marketing \u0219i ar stimula competitivitatea \u0219i calitatea serviciilor \u00een oferta turistic\u0103 balnear\u0103. Ar permite o reprezentare mai bun\u0103 a telemedicinii \u0219i ar \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi experien\u021b\u0103 pacien\u021bilor \u00een tratarea diverselor afec\u021biuni.
\n-Investi\u021bii \u00een promovarea \u0219i finan\u021barea remediilor naturale bazate pe ape minerale \u0219i alte resurse naturale care s\u0103 devin\u0103 accesibile c\u0103tre c\u00e2\u021bi mai mul\u021bi cet\u0103\u021beni \u0219i vizitatori prin reducerea costurilor \u00een sistemul social de s\u0103n\u0103tate public\u0103, multe stabilimente ce ofer\u0103 acces direct vizitatorilor se afl\u0103 \u00een diferite stadii de degradare \u0219i nefolosin\u0163\u0103, afect\u00e2nd imaginea sta\u021biunilor balneare dar \u0219i cultura \u0219i istoria lor deoarece aceste cl\u0103diri au o vechime \u0219i de peste 100 de ani, fiind adev\u0103rate bijuterii ale mo\u0219tenirii culturale din epoca ante \u0219i interbelic\u0103.
\n-Prioritizarea suportului statului pentru loca\u021biile turistice care \u00ee\u0219i asum\u0103 folosirea unor ingrediente locale \u0219i au introdus abord\u0103ri s\u0103n\u0103toase \u00een politicile lor de asigurare a produselor alimentare \u0219i de furnizare a serviciilor de mas\u0103, \u021bin\u00e2nd cont c\u0103 m\u00e2ncarea tradi\u021bional\u0103 local\u0103 este parte a culturii zonei \u0219i reprezint\u0103 astfel un model de turism sustenabil.
\n-Acordarea unei importan\u0163e majore \u00een alocarea fondurilor pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea accesului \u00eentre sta\u021biunile balneare \u0219i ora\u0219ele mari ale \u021b\u0103rii prin sistemul de transport public.
\n-Elaborarea unor echipamente \u0219i softuri care s\u0103 conecteze re\u021beua de s\u0103n\u0103tate public\u0103 cu cea a activit\u0103\u021bii medicale din sta\u021biunile balneare pentru a se putea eviden\u021bia efectul pozitiv asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii prin tratament \u00een spa-urile medicale prin tehnologie smart. Acest lucru va reprezenta un instrument important \u00een detectarea timpurie a bolilor cronice \u0219i implicare rapid\u0103 \u00een tratarea lor, contribuind la prelungirea vie\u021bii. \u2013 Comisia Medical\u0103 \u2013 Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (PNRR).
\n-Finan\u021barea studiilor privind tratamentul prin resurse naturale, \u021bin\u00e2nd cont c\u0103 activitatea balnear\u0103 poate reduce cheltuielile de s\u0103n\u0103tate public\u0103 prin preven\u021bie \u0219i ar \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi sustenabilitatea \u0219i productivitatea \u00een Rom\u00e2nia. De asemenea este o modalitate de a combate sezonalitatea, fiind o motiva\u021bie de c\u0103l\u0103torie \u0219i \u00een perioadele de extrasezon. Sectorul turismului de s\u0103n\u0103tate s-a dovedit a fi cel cu cea mai rapid\u0103 cre\u0219tere la nivel mondial cu cca 15-20% \u00een fiecare an, influen\u021b\u00e2nd pozitiv condi\u021biile demografice, sociale \u0219i culturale \u00een special \u00een \u021b\u0103rile europene cu resurse naturale. Rom\u00e2nia are un poten\u021bial natural deosebit pentru tratament balnear al diferitelor boli, str\u00e2ns legat de resursele disponibile. Subsolul s\u0103u con\u021bine 1\/3 din apele naturale ale Europei \u0219i multe alte resurse minerale unice cum este n\u0103molul sapropelic din Lacul Techighiol sau mofetele terapeutice.
\nClimatul Rom\u00e2niei este adecvat tratamentelor terapeutice, respectiv zone cu climat tonic, sedativ, marine \u0219i bio-s\u0103rat. La acest moment exist\u0103 160 de sta\u021biuni balneare \u0219i locuri cu resurse naturale pentru cure \u0219i din acest num\u0103r 34 de sta\u021biuni sunt considerate cu poten\u021bial pentru pia\u021b\u0103 turistic\u0103 local\u0103 \u0219i european\u0103. Se cunoa\u0219te faptul c\u0103 turismul balnear este corelat la PIB-ul fiec\u0103rei \u021b\u0103ri prin influen\u021ba pe care o are asupra reducerii \u0219omajului, dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor angaja\u021bilor, asupa politicii de acordare de vize, \u00een infrastructur\u0103 \u0219i \u00een promovarea \u0219i imaginea unei \u021b\u0103ri. De asemenea, turismul balear este r\u0103spunsul la reducerea sezonalit\u0103\u021bii \u0219i la cre\u0219terea turismului \u00een general \u00een Europa.
\n-Implicare direct\u0103 \u00een prezentarea \u0219i promovarea tematic\u0103 a \u201cs\u0103n\u0103t\u0103\u021bii\u201d \u00een brandul de \u021bar\u0103. S\u0103n\u0103tatea este un \u201cmegatrend\u201d \u0219i de acea devine un factor emo\u021bional \u0219i important \u00een via\u021ba \u0219i societatea modern\u0103. \u00cen concordan\u021b\u0103 cu obiectivul strategic al Comisiei Europene de Turism, respectiv \u201cchange the segmentation\u201d, abordarea de marketing este urm\u0103toarea: \u00eent\u00e2i pasiune \u0219i apoi destina\u021bie. Sta\u021biunile balneare au fost \u00eentotdeauna un obiectiv interesant de vizitat, datorit\u0103 importan\u021bei lor \u00een societate, istorie, cultur\u0103, s\u0103n\u0103tate \u0219i turism. \u00cen \u0219i dup\u0103 pandemie oamenii doresc s\u0103 redescopere zonele care le ofer\u0103 stare de bine, recuperare, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea sistemului imunitar, zone aflate at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate.
\nTurismul balnear ofer\u0103 prin resursele naturale pe care le folose\u0219te \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea rapid\u0103 \u0219i eficient\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii dar \u0219i op\u021biuni de preven\u021bie a bolilor cronice. Rom\u00e2nia are o tradi\u021bie \u00eendelungat\u0103 \u00een dezvoltarea balneologiei ca \u0219tiin\u021b\u0103. \u00cen 1924 a fost \u00eenfiin\u021bat Institutul de Balneologie, al doilea din Europa, dup\u0103 cel francez. Acest institut exist\u0103 \u0219i \u00een prezent \u0219i are cei mai buni speciali\u0219ti \u00een recuperarea balneofizioterapeutic\u0103.
\n-Realizarea unei strategii de marketing unice care s\u0103 sprijine brandul turismului rom\u00e2nesc de s\u0103n\u0103tate. Rom\u00e2nia a dezvoltat prin investi\u021bii private produse medicale, de wellness \u0219i s\u0103n\u0103tate de mare calitate, dar ini\u021biativele individuale \u0219i fragmentate fac dificil\u0103 sus\u021binerea lor la nivel na\u021bional \u0219i interna\u021bional. Este o nevoie puternic\u0103 de sincronizare a tututor activit\u0103\u021bilor de marketing pentru prezentarea produsului turismului de s\u0103n\u0103tate din Rom\u00e2nia.
\n-Sprijinirea integr\u0103rii operatorilor care comercializeaz\u0103 pachete de s\u0103n\u0103tate prin realizarea unor programe de training pentru \u201cagen\u021bi de turism specializa\u021bi \u00een turismul de s\u0103n\u0103tate \u0219i de wellness\u201d, ceea ce ar permite o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a imaginii produsului de s\u0103n\u0103tate pe canalele tradi\u021bionale de v\u00e2nzare.
\n-Investi\u021bii \u00een promovarea Directivei EU privind asisten\u021ba medical\u0103 transfrontalier\u0103 pentru cre\u0219terea turismul de s\u0103n\u0103tate extern. Directiva promoveaz\u0103 drepturile cet\u0103\u021benilor europeni la a accesa tratament medical \u00een orice \u021bar\u0103 european\u0103 \u0219i de decontare a acestora din \u021b\u0103rile de unde provin. Principalele prevederi ale Directivei:
\n\u2022creeaz\u0103 un cadru pentru ca statele s\u0103 comunice \u00een ce prive\u0219te reglementarea na\u021bional\u0103 \u00een domeniul certific\u0103rii \u0219i acredit\u0103rii furnizorilor de servicii medicale, ca pacien\u021bii s\u0103 fie informa\u021bi prin Na\u021bional Contact Points asupra serviciilor medicale disponibile, drepturilor \u0219i obliga\u021biilor pacien\u021bilor \u00een alte \u021b\u0103ri.
\n\u2022d\u0103 posibilitatea cre\u0103rii de mecanisme \u0219i acorduri transfrontaliere pentru tratamente \u0219i cercetare\/inovare medical\u0103 \u00eentre state \u0219i limiteaz\u0103 posibilitatea unui stat de a restr\u00e2nge mobilitatea medical\u0103 transfrontalier\u0103.
\nDin p\u0103cate nu exist\u0103 o clarificare a certific\u0103rii centrelor balneare din Rom\u00e2nia \u0219i a recunoa\u0219terii aceste certific\u0103ri oferite de Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii la nivel european ceea ce a f\u0103cut aproape inoperabil\u0103 aceast\u0103 decontare \u00een Rom\u00e2nia. Este necesar\u0103 corelarea acredit\u0103rii na\u021bionale \u00een domeniul balnear cu cea existent\u0103 la nivel european \u00een privin\u021ba criteriilor de securitate, igien\u0103 \u0219i infrastructur\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te certificarea centrelor medicale rom\u00e2ne\u0219ti.
\n-Promovarea parteneriatului public-privat ca un model pentru dezvoltarea turismului de s\u0103n\u0103tate \u00een Rom\u00e2nia, ceea ce ar genera oportunit\u0103\u021bi de finan\u021bare \u0219i sinergii de promovare \u00een toat\u0103 \u021bar\u0103. \u00cen Strategia de dezvoltare a turismul balnear realizat\u0103 la nivel guvernamental \u00een 2019 se men\u021bioneaz\u0103 realizarea unui OMD na\u021bional pe turismul balnear \u0219i de asemenea realizarea unui cluster na\u021bional \u00een acela\u0219i domeniu. Dar f\u0103r\u0103 o finan\u021bare adecvat\u0103 aceste activit\u0103\u021bi nu vor deveni realitate a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een ultimii 10 ani, de\u0219i au existat 2 variante de Master plan \u00een domeniul balnear. Schimb\u0103rile politice rapide la nivel de guvern nu au permis implementarea acestor obiective de dezvoltare a turismului banear, este nevoie de existen\u021ba unor forme institu\u021bionalizate care s\u0103 nu fie afectate de schimb\u0103rile de culoare politic\u0103, permi\u021b\u00e2nd astfel finalizarea proiectelor imperios necesare \u00een acest domeniu dar care presupun un termen mediu \u0219i lung.
\n-Adaptarea sistemului actual de educa\u021bie \u00een s\u0103n\u0103tate la cerin\u021bele de lipsuri \u00een r\u00e2ndul for\u021bei de munc\u0103 specializate, prin realizare de programe de stimulare a tinerilor medici de a se specializa \u00een domeniul balnear (\u021b\u00een\u00e2nd cont de faptul c\u0103 acest tip de tratament se face \u00een zone mai retrase \u0219i mai izolate de via\u021b\u0103 social\u0103 activ\u0103) sau\/\u0219i prin programe de ini\u021biere a medicilor de familie \u00een promovarea tratamentului preventiv \u00een sta\u021biunile balneare versus tratamente cu produse farmaceutice. (Comisia Medical\u0103 \u2013 Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii)
\nLu\u00e2nd \u00een considerare poten\u0163ialul balnear deosebit \u015fi factorii naturali terapeutici valoro\u015fi (izvoare minerale, n\u0103mol, gaze) existen\u0163i pe \u00eentreg teritoriul \u0163\u0103rii, care ofer\u0103 o diversitate de posibilit\u0103\u0163i de tratament (cardiovascular, reumatic, digestiv, ginecologic \u015fi recuperator) \u00eempreun\u0103 cu func\u0163ia profilactic\u0103 de prevenire a \u00eemboln\u0103virii, se poate concluziona c\u0103 turismul rom\u00e2nesc de s\u0103n\u0103tate are posibilit\u0103\u0163i mari de dezvoltare.
\nRom\u00e2nia este membr\u0103 a European Spas Association (ESPA) din 2007, iar actualmente de\u021bine vicepresedin\u0163ia acesteia prin dna Iuliana Tasie \u2013 vicepre\u0219edinte OPTBR. \u00cen cadrul asocia\u021biei, Rom\u00e2nia este respectat\u0103 pentru urm\u0103toarele atuuri:
\n1. poten\u021bialul natural de excep\u021bie (ape minerale, ape termale, gaz mofetic, turbe); un raport al WTTC arat\u0103 c\u0103 1\/3 din apele minerale ale Europei se afl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia,
\n2. valoarea istoric\u0103 a sta\u021biunilor balneare rom\u00e2ne\u0219ti,
\n3. valoarea recunoscut\u0103 a actului medical.
\nTotu\u015fi, sus\u0163inerea dezvolt\u0103rii acestui sector face necesar\u0103 modernizarea infrastructurii existente, c\u00e2t \u015fi atragerea diferi\u0163ilor operatori pe anumite pie\u0163e specifice at\u00e2t pentru segmentul timp liber c\u00e2t \u015fi pentru afaceri (conferin\u0163e, preg\u0103tire profesional\u0103).
\nClientela turistic\u0103 este din ce \u00een ce mai atent\u0103 la condi\u021biile de c\u0103l\u0103torie \u0219i sejur \u0219i prefer\u0103 sejururi turistice care pot s\u0103 le asigure men\u021binerea \u0219i ameliorarea st\u0103rii lor de bine fa\u021b\u0103 de sejururi disruptive pentru echilibrul lor cotidian. A devenit astfel foarte important pentru o destina\u021bie s\u0103-\u0219i promoveze oferta sa de wellness, chiar dac\u0103 aceasta nu reprezint\u0103 principalul motiv de vizit\u0103 pentru turi\u0219ti \u0219i deci nici principalul argument de v\u00e2nzare al destina\u021biei.
\nSuprapunerea dintre turismul de Wellness \u0219i turismul medical e evident\u0103 \u00een cazul activit\u0103\u021bilor plasate \u00een cadrul conceptului de s\u0103n\u0103tate, spre exemplu talassoterapia, b\u0103i termale, sta\u021biuni de s\u0103n\u0103tate, tratamente anti \u00eemb\u0103tr\u00e2nire \u2013 activit\u0103\u021bi care pot fi at\u00e2t preventive c\u00e2t \u0219i curative.
\nDatorit\u0103 factorilor naturali de cur\u0103 \u0219i a know-how-ului recunoscut (ex.: tratamentele Ana Aslan) sta\u021biunile balneare rom\u00e2ne\u0219ti au toate atuurile pentru a r\u0103spunde cererilor clientelelor, cu condi\u021bia de a se orienta \u0219i \u00eendrepta c\u0103tre abord\u0103ri preventive, alternative pe l\u00e2ng\u0103 cele tradi\u021bionale (care ar trebui s\u0103 includ\u0103 \u0219i utilizarea terapiilor tradi\u021bionale pe l\u00e2ng\u0103 terapia balnear\u0103 clasic\u0103) pentru a oferi servicii de \u00eengrijire mai inovante \u0219i mai diversificate p\u0103str\u00e2nd costuri foarte atractive \u0219i competitive fa\u021b\u0103 de media european\u0103.
\n\u00cen toat\u0103 aceast\u0103 perioada, OPTBR a fost singura asocia\u021bie care a militat \u00een fa\u021b\u0103 guvernelor care s-au succedat s\u0103 realizeze o strategie na\u021bional\u0103 pentru salvarea turismului balnear rom\u00e2nesc \u0219i de relansare a acestuia av\u00e2nd \u00een vedere poten\u021bialul uria\u0219 de care dispune.S-au f\u0103cut strategii, programe, dar acestea nu au fost niciodat\u0103 finalizate datorit\u0103 unor impedimente de natur\u0103 guvernamental\u0103, irosindu-se astfel o oportunitate na\u021bional\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, \u00een Ungaria \u0219i mai nou \u00een Bulgaria guvernele acestor \u021b\u0103ri au declarat turismul balnear prioritate na\u021bional\u0103 reu\u0219ind c\u0103 \u00een 10-20 ani s\u0103 ob\u021bin\u0103 rezultate spectaculoase.
\nCu toate c\u0103 propunerile OPTBR nu au reu\u0219it s\u0103 intre \u00een PNRR sunt acum luate \u00een considerare pentru discutarea strategiei de dezvoltare a turismului balnear \u00een cadrul Ministerului Antreprenoraitaului \u0219i Turismului \u00een grupurile de lucru aferente.<\/p>\n