{"id":2504,"date":"2021-08-11T14:39:28","date_gmt":"2021-08-11T11:39:28","guid":{"rendered":"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/?p=2504"},"modified":"2021-08-11T14:39:28","modified_gmt":"2021-08-11T11:39:28","slug":"sfecla-rosie-fabrica-de-vitamine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/sfecla-rosie-fabrica-de-vitamine\/","title":{"rendered":"SFECLA RO\u0218IE-FABRICA DE VITAMINE"},"content":{"rendered":"<p><figure id=\"attachment_2507\" aria-describedby=\"caption-attachment-2507\" style=\"width: 509px\" class=\"wp-caption alignnone\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" src=\"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/istockphoto-599695694-170667a.jpg\" alt=\"\" width=\"509\" height=\"339\" class=\"size-full wp-image-2507\" srcset=\"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/istockphoto-599695694-170667a.jpg 509w, https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/istockphoto-599695694-170667a-300x200.jpg 300w, https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/istockphoto-599695694-170667a-90x60.jpg 90w\" sizes=\"(max-width: 509px) 100vw, 509px\" \/><figcaption id=\"caption-attachment-2507\" class=\"wp-caption-text\"><br \/><\/figcaption><\/figure><br \/>\nSfecla ro\u0219ie (Beta vulgaris rubra, fam. Amaranthaceae,subfamilia Chenopodiaceae)<img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" src=\"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/istockphoto-626329388-170667a.jpg\" alt=\"\" width=\"509\" height=\"339\" class=\"size-full wp-image-2510\" srcset=\"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/istockphoto-626329388-170667a.jpg 509w, https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/istockphoto-626329388-170667a-300x200.jpg 300w, https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/istockphoto-626329388-170667a-90x60.jpg 90w\" sizes=\"(max-width: 509px) 100vw, 509px\" \/><br \/>\nDenumirea popular\u00e3 este de napi de m\u00e2ncare, napi ro\u015fii, r\u00e2p\u0103, sfecl\u0103 de bor\u015f, sfecl\u0103 de mas\u0103, \u0163igle ro\u015fii, \u0163uic\u0103.<br \/>\nSfecla ro\u015fie face parte din familia legumelor r\u0103d\u0103cinoase ca morcovul sau napul,este o plant\u0103 erbacee, bienal\u0103, leguminoas\u0103, cu valoare terapeutic\u0103, cultivat\u00e3 \u0219i provine din specia spontan\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een regiunile \u00eenvecinate M\u0103rii Mediterane \u015fi pe \u0163\u0103rmul r\u0103s\u0103ritean al Oceanului Atlantic.<br \/>\nCuloarea ro\u015fie este dat\u0103 de pigmen\u0163ii antocianici \u0219i cu c\u00e2t \u00een sol exist\u00e3 mai mult potasiu cu at\u00e2t sunt mai ro\u015fii.<br \/>\n\u00cen tradi\u0163ia popular\u00e3 este cunoscut\u0103 at\u00e2t ca aliment c\u00e2t \u015fi ca medicament.<br \/>\nSfecla ro\u0219ie a fost descoperit\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproape patru milenii, \u0219i s-a cultivat \u00een Iran \u015fi Asiria pentru gustul pl\u0103cut al frunzelor ei, la scurt\u0103 vreme a fost r\u00e2ndul r\u0103d\u0103cinii s\u0103 se fac\u0103 cunoscut\u00e3, mai ales \u00een \u0163\u0103rile arabe, unde a devenit \u015fi marf\u0103 de export.<br \/>\nCaravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antic\u0103 \u015fi Roma, cu desagii \u00eenc\u0103rca\u0163i cu m\u0103rfuri, dar \u015fi cu sfecl\u0103.  \u00cen Grecia sfecla simboliza starea de conflict.<br \/>\n\u00cen Roma, atitudinea fa\u0163\u0103 de sfecl\u0103 este mai degrab\u0103 respectuoas\u0103, ea fiind considerat\u0103 o legum\u0103 de lux care nu trebuie s\u0103 lipseasc\u0103 de pe masa tocmai  de aceea imperatorul Tiberius le-a  impus germanilor cuceri\u0163i de romani s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 tribut \u00een sfecl\u0103.<br \/>\nIni\u0163ial nu p\u0103r\u0163ile subterane ci frunzele sfeclei constituiau partea apreciat\u0103 din punct de vedere culinar.<br \/>\nAcum 4 milenii, popoarele asiro-babiloniene ce vie\u0163uiau \u00een regiunea actualului Iran preparau o sup\u0103 dulceag\u0103 foarte hr\u0103nitoare.<br \/>\nCea mai veche m\u0103rturie scris\u0103 dateaz\u0103 din sec IV D. Hr. \u015fi \u00eei apar\u0163ine medicului grec Dyphilos din Sipos, care afirma c\u0103 sucul de sfecl\u0103 crud\u0103 are ac\u0163iune benefic\u0103 asupra organismului energiz\u00e2ndu-l \u015fi protej\u00e2ndu-l la fel ca \u015fi mierea, pe care o poate substitui cu succes. \u00cen Europa, sfecla comestibil\u0103 este cunoscut\u0103 din sec XV-lea, dar soiuri perfec\u0163ionate, aflate \u015fi azi \u00een consum, dateaz\u0103 abia din sec XIX.\u00cen Rom\u00e2nia, sfecla ro\u0219ie se cultiv\u0103 \u00een toate jude\u0163ele \u0163\u0103rii.<br \/>\nDin punct de vedere al compozi\u0163iei chimice sfecla ro\u0219ie con\u0163ine glucide 8-10 g% \u00een special din zaharoz\u0103, protide 1,5; lipide 0,1; betain\u0103, asparagin\u0103, acid glutamic, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9 (acid folic 83 micrograme%), C (10 mg% \u00een cea crud\u0103 \u015fi 5% \u00een cea fiart\u0103), E, PP, biotin, oligoelemente, s\u0103ruri minerale 1000 mg%, din care potasiu 300 mg%, sodiu 60 mg, calciu 29 mg%, magneziu 25 mg%, fier, cupru, zinc, mangan, bor, crom, nichel, fluor, seleniu, fibre 2,5-3,1 g% din care 80% sunt insolubile.<br \/>\nCon\u0163ine 8-10 g glucide la 100 g mai mult dec\u00e2t la alte legume proaspete (la care cantitatea de glucide este de 2-4 g la 100 g). Are 40 calorii la 100 g, fibre: 2,5-3,1 g pentru 100 g, 80% din aceste fibre sunt insolubile, cele care formeaz\u0103 pere\u0163ii celulelor vegetale, sunt \u00een mare m\u0103sur\u0103 responsabile de consisten\u0163a \u015fi textura acestei legume.<br \/>\nAc\u0163iunea farmacologic\u0103 a sfeclei ro\u0219ii este nutritiv\u0103, alcalinizant\u0103, laxativ\u0103, aperitiv\u0103, r\u0103coritoare, energizant\u0103, antianemic\u0103, mineralizant\u0103, hipotensoare, \u00eent\u0103re\u015fte imunitatea organismului, lupt\u0103 pentru refacerea s\u00e2ngelui. Sfecla ro\u0219ie utilizat\u00e3 pentru uz extern are potential  cicatrizant, dezinfectant, bactericid.<br \/>\n Are proprietatea de a distruge \u015fi o serie de microorganisme, reechilibreaz\u0103 \u015fi regleaz\u0103 sistemul nervos al \u00eentregului organism \u015fi este u\u015for hipotensiv\u0103,regularizeaz\u0103 func\u0163iile hepatice (datorit\u0103 betainei),activeaz\u0103 metabolismul general datorit\u0103 glutaminei,cre\u015fte capacitatea de rezisten\u0163\u0103 a organismului la diferite boli \u015fi germeni patogeni, ac\u0163ioneaz\u0103  asupra epiteliului renal m\u0103rind cantitatea de urin\u0103,aprovizioneaz\u0103 organismul cu substan\u0163e minerale \u015fi vitamine.<br \/>\nSfecla ro\u0219ie este un depozit de vitamine \u015fi microelemente care spre deosebire de restul legumelor, nu se distrug \u015fi nu se dezactiveaz\u0103 prin prelucrare termic\u0103.<br \/>\nAsimilarea fierului din sfecla ro\u0219ie este favorizat\u0103 de vitamina C, prezent\u0103 \u00een toate p\u0103r\u0163ile plantei. \u00cen structura r\u0103d\u0103cinii de sfecl\u0103 este prezent  cuprul \u0219i zincul.<br \/>\n Lipsa de cupru \u00een alimenta\u0163ie provoac\u0103 \u00eenc\u0103run\u0163irea precoce a p\u0103rului, \u00eengreuneaz\u0103 procesul de consolidare al fracturilor, provoac\u0103 deregl\u0103ri \u00een activitatea pancreasului,alt element important este zincul, prezent \u00een cantit\u0103\u0163i foarte mari \u0219i datorit\u0103 prezen\u0163ei lui \u00een alimenta\u0163ie, func\u0163ioneaz\u0103 bine organele de reproducere, \u00eempiedic\u00e3 apari\u0163ia  furunculozei \u0219i c\u0103derea p\u0103rului.<br \/>\n Sfecla con\u0163ine \u015fi o cantitate mare de mangan, care ap\u0103r\u0103 ficatul de distrofie adipoas\u0103 (lipidoz\u0103), scade nivelul de zah\u0103r din s\u00e2nge, ajut\u0103 \u00een lupta cu scleroza \u015fi elimin\u0103 surplusul de ap\u0103 din organism. Sfecla con\u0163ine \u015fi iod, care favorizeaz\u0103 metabolismul, fiindu-le extrem de util persoanelor cu obezitate \u015fi care sufer\u0103 de inhibarea func\u0163iei tiroidei.<br \/>\nCeluloza din sfecl\u0103 scoate din organism toxinele, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte func\u0163ionarea tractului intestinal, fiind un remediu  \u00een ameliorarea obezit\u0103\u0163ii \u015fi constipa\u0163iei. Medicina popular\u0103 folose\u015fte toate componentele sfeclei: at\u00e2t tuberculii c\u00e2t \u015fi frunzele.<br \/>\nBeta vulgaris rubra amelioreaz\u00e3 afec\u0163iunile metabolice,afec\u0163iunile neurologice, afec\u0163iunile cardiovasculare, afec\u0163iunile renale,afec\u0163iunile de tip anemic,afec\u0163iunile de la nivelul articula\u0163iilor.<br \/>\nMangoldul(Beta vulgaris L. var cicla L) sau sfecla elve\u021bian\u0103 este o alt\u0103 plant\u0103 foarte rezistent\u0103 care se poate sem\u0103na \u00een august \u0219i se cultiv\u0103 exact ca spanacul. Planta\u021biile ofer\u0103 recolte de toamn\u0103 sau de iarn\u0103, iar dac\u0103 plantele sunt protejate de frig cu o mic\u0103 ser\u0103 sau un tunel vor oferi o recolt\u0103 bogat \u0219i \u00een prim\u0103var\u0103. Recolta de toamn\u0103 \u0219i iarn\u0103 este una cu frunze mici, \u00een timp ce recolta din prim\u0103var\u0103 are frunzele mult mai mari.<br \/>\nMangoldul este o plant\u0103 originar\u0103 din zonele litorale ale Europei \u0219i Asiei, cultivat\u0103 \u00een special pentru pe\u021biolul \u0219i nervura median\u0103 c\u0103rnoas\u0103. Modalit\u0103\u021bile de preg\u0103tire a limbului frunzei sunt asem\u0103n\u0103toare cu cele ale spanacului, iar \u00een Evul Mediu mangoldul a constituit o legum\u0103 esen\u021bial\u0103 \u00een alimenta\u021bia oamenilor. Aceast\u0103 plant\u0103 este recunoscut\u0103 \u0219i pentru con\u021binutul ridicat \u00een minerale \u0219i vitamina A.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sfecla ro\u0219ie (Beta vulgaris rubra, fam. Amaranthaceae,subfamilia Chenopodiaceae) Denumirea popular\u00e3 este de napi de m\u00e2ncare, napi ro\u015fii, r\u00e2p\u0103, sfecl\u0103 de bor\u015f, sfecl\u0103 de mas\u0103, \u0163igle ro\u015fii, \u0163uic\u0103. Sfecla ro\u015fie face &hellip; <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":2505,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[6,26],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2504"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2504"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2504\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2512,"href":"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2504\/revisions\/2512"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2505"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2504"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ancadanielaraiciu.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}